Step up!

Tot mai mult aud de pesimism. Intrebarea mea este DE CE? De ce sa vezi un tanar sau o tanara la 20 de ani ca se plange de "greutatile" pe care le are? Oare chiar sunt singura care vede de fapt cat bullshit e in toata povestea asta? Sa fim seriosi... ce facem noi de fapt? mergem la facultate, ori muncim, ori le facem pe ambele, dar de ce muncim ? Muncim ca sa avem bani pentru a ne distra ori pentru a plati studiile si multe altele... daca muncim pentru a avea bani pentru distractii, iesiri, sau micile mofturi ne plangem..daca muncim pentru a ne intretine iarasi ne plangem,chiar daca in definitiv muncim pentru binele propriu, ne cladim un viitor...

Poate da...judec..dar fac asta pentru ca nu am avut niciodata bani de intors cu lopata si ca prin minune m-am descurcat, ba mai mult... chiar am facut ce mi-am dorit fara sa golesc buzunarul parintilor mei. Asa ca, din punctul de vedere al banilor, ar trebui sa ne gandim ca sunt persoane care nu au nici jumatate cat noi, deci NU AI DE CE SA FII PESIMIST!

Altii ar spune ca motiv de pesimism ar fi o relatie de iubire neimplinita, sau una nemarturisita sau neimpartasita. Oricare ar fi motivul pune-ti intrebarea: Chiar vreau sa imi traiesc toata viata in 20 ani? Parerea mea este ca toate se intampla la timpul lor.

Sau motiv al pesimismului ar fi o situatie aiurea la facultate, dar invit pe cei ce citesc acest post sa se gandeasca daca ghinionul si nesansa i-au facut sa fie intr-un impas pentru moment, sau putina lene, combinata cu o invitatie, doua, trei sau mai multe in oras si la petreceri :D. Sa fim seriosi, multe facultati au un program mai mult decat lejer.Nu contest ca sunt facultati foarte grele precum medicina unde trebuie sa te dedici cu totul, dar pana la urma se duc acolo doar cei pasionati...sau asa ar trebui sa fie...

Pana la urma mesajul meu este ca pesimismul nu face decat sa iti opreasca avantul, curajul si forta de a merge mai departe.Nici un om de succes nu a ajuns in felul acesta prin pesimism, nici o mare inventie nu s-ar fi facut fara un strop de optimism in reusita.Nu o sa neg, fiecare are o doza de pesimism, dar aceasta doza nu trebuie sa ajunga exces pentru ca in momentul ala nu ne vom trai viata ci o vom plange.

Iar pentru cei care au intampinat greutati , nesanse si usi inchise, dar totusi si-au pastrat forta de a merge mai departe si zambetul pe buze :Respect!