Mos Craciun arunca cu dolari. Fara numar.

Si uite asa ne aflam in ziua ce pare sa aiba proportii cosmice, si anume Craciunul. Bineinteles, voi scrie despre aceasta sarbatoare internationala tot din punctul de vedere al unui imigrant. Ultimele zile in Toronto au fost un cosmar, minute in sir de asteptat tramvaiul in statie, metrouri in care nu poti arunca nici macar un ac, mall-uri care par sa-si deschida bratele consumeriste larg deschise pentru tot cetateanul de rand, pe scurt o agitatie si un haos general. Toata agitatia asta m-a facut sa ma intreb de un lucru, si anume, care este procentajul de crestini, care intr-adevar au o justificare si o motivatie pentru a sarbatori Craciunul. In nici un  caz nu este la fel de mare ca numarul de persoane care alearga in stanga si dreapta pentru a gasi cele mai mari reduceri. Banuiesc ca toti rezidentii acestui oras-experiment (multicultural) simt nevoia apartenentei de ceva. Nu este necesar ca acel ceva sa ii si caracterizeze totusi. Dintr-o sarbatoare pur crestina, pagana la origini, care sarbatoreste de fapt solstitiul de iarna, Craciunul a devenit, dupa cum bine stim, o sarbatoare in care sarbatorim Sfantul Consumerism (Pardon, bucuria de a darui).

Buuun, si ce se intampla totusi? Pai se pare ca nu conteaza ce religie esti, sau ce credinte ai, atata timp cat ai pregatit muntele de cadouri esti good to go. Ceea ce e cu adevarat trist pentru mine, este ca aceasta sarbatoare nu are nici pe departe aceeasi semnificatie aici si a inceput si in Romania sa isi piarda adevarata semnificatie. Obisnuia sa fie un obicei frumos sa  deschizi usa colindatorilor zgribuliti, sa te bucuri de o seara frumoasa de Ajun in care asculti colindele lui Stefan Hrusca, sa impodobesti bradul si sa mai arunci un ochi la sarmalele de pe foc. sa sarbatoresti cum se cuvine Sfantul Ignat si sa te bucuri de o bucata sanatoasa de soric, sa savurezi pomana porcului, sa intampini uratori, sa primesti cu sorcova (odata cu ea si orezul de peste tot prin casa). Toate astea reprezinta pentru mine intr-adevar Craciunul. Dar ca sa fim pe deplini cinstiti, Romania incepe incet incet sa danseze in hora globalizarii si sa adopte obiceiurile naravase ale societatii de vest. Acum, obiceiul mersului la colindat, s-a transformat din placerea primirii unui colac la numaratul banilor la sfarsit de seara, seara de Ajun a inceput sa echivaleze cu seara de mers in club, Sfantul Ignat o sa dispara si el avand in vedere ca acum suntem mai umani si "europeni", iar de sorcova nici nu mai zic, ridiculizam copiii enervanti ce bat incontinuu la usa atunci cand somnul ne e mai dulce.

Din punctul imigrant de vedere, spun ca e mare pacat sa ne distantam de ceva ce intr-adevar este al nostru si ne face sa fim unici, si anume propria cultura. A! dar sa nu uit lucrul ce m-a scos din sarite si m-a determinat in final sa scriu postul asta, Aud din ce in ce mai multe persoane ce pretind mesaje ORIGINALE, INTERESANTE, mesaje ce depasesc clisee precum simplul "Craciun fericit!", "Fie ca anul nou sa iti aduca multa bucurie" etc etc. Intrebarea mea pentru aceste persoane este? Suntem cumva inscrisi intr-un concurs de miss al mesajelor de Craciun? Sau poate monotonia si rutina vietii de zi cu zi te face sa iti pierzi controlul cand primesti o urare "ne-originala". Mesajul meu: Get over yourself! Invata sa apreciezi fiecare gand frumos ce vine spre tine, fie el original sau nu, si renunta sa speri ca poate cadoul primit are inca eticheta pe el, ca sa poti vedea cat a costat. Punct.

A! Sa nu uit: FIE ca toti cei ce citesc acest blog, si nu numai, sa aiba un Craciun fericit! I'm out.