Tuesday 19 August 2014

Si, iaca, ma marit!

Da, asa este, luna septembrie e una foarte speciala, pentru ca, desi aveam dubii ca imi voi dori vreodata asa ceva, iata, imi vine randul sa spun ca fac nunta. Si pot spune ca abia astept! Abia astept sa sarbatoresc faptul ca imi unesc destinul cu barbatul pe care il iubesc, abia astept sa imi vad prietenii de peste mari si tari, abia astept sa imi vad familia reunita, abia astept sa dansez, abia astept sa gust tortul, abia astept sa ma distrez si sa tin minte ziua asta forever and ever. Dar mai mult decat orice, abia astept ca perioada asta a planuitului, a pregatirilor, a stresului interminabil, sa se termine. 

Poate, daca as fi fost mai inteligenta, as fi angajat un wedding planner, dar am refuzat sa cheltui bani, si nu putini, pe ceva ce pot face singura. Anyway, revenind la subiectul nuntii...

Pentru cei ce ma stiu, urmatorul lucru nu e socant, dar pentru cei ce nu ma stiu, trebuie sa va spun ca niciodata nu mi-am imaginat cum va fi nunta mea, niciodata nu am fost incantata ca imi voi planui nunta, nu am fost una din acele fete ce isi traiesc visul cand isi organizeaza nunta. Nu, nu imi place sa trebuiasca sa aleg flori, sa aleg accesorii, sa ma gandesc la decoratiuni, sa vad ce culori merg cu ce culori, sa aleg tematica, urasc toate aceste lucruri!!! Nici macar nu am fost incantata cand a trebuit sa merg sa imi aleg rochia de mireasa (mai ales atunci). Da, vreau ca totul sa arate impecabil, dar de ce trebuie sa fie atat de multe optiuni? Atat de multe idei? Atat de multe pareri? Toata lumea pe internet o ia razna cu nuntile, fel de fel de dansuri cat mai extravagante, candy bar,  fruit bar, chocolate bar (desi lumea are nevoie doar de un singur bar, ala cu alcool), photo booth, decoratiuni nebunesti, tematici complexe, cate si mai cate). In loc sa devina un prilej de bucurie, a devenit un calvar, care se termina cu doi miri extenuati, care probabil s-au certat crunt cu o zi inaintea nuntii, si care probabil nu vor apuca sa petreaca 10 minute impreuna pentru ca incearca sa multumeasca pe toata lumea.

De cand m-am apucat de planuit mai serios, cateva luni bune, am descoperit cat de greu imi este sa ma decid. Nu pot sa ma hotarasc la nimic, nimic nu imi place suficient de mult, pentru ca vreau ca totul sa fie absolut perfect. Daca vad ceva ce imi place, nu pot sa nu ma gandesc ca poate altundeva pot gasi ceva mai bun, mai frumos, mai potrivit. E groaznic! Si ca sa va exemplific, mi-a luat 5 luni sa imi gasesc o pereche de pantofi, abia ce i-am gasit zilele trecute, dar tot nu sunt convinsa, si probabil imi voi mai cumpara o pereche pana la nunta. Nici nu vreau sa ma gandesc cum o sa fie cand imi aleg accesoriile.

 Singurul moment in care nu am avut probleme, a fost alegerea rochiei de mireasa, care, culmea, a venit cu atat de multa usurinta incat si acum ma mir. 

In orice caz, mai este putin, chiar foarte putin, si emotiile incep sa creasca. Insa, eu ma gandesc doar la ziua cand pregatirile s-au terminat, si pot dansa linistita cu sotul meu :). 

No comments:

Post a Comment

Translate

www.qdomenii.com